Se apropie sesiunea,
poate lucrezi, poate esti doar un student stresat de examene, indiferent de
situatia in care de afli, de statutul social, sau de cantitatea enorma de stres
care apasa pe umerii tai, o seara de week-end petrecuta in compania prietenilor
sau a iubitei sau poate chiar a familiei la Ateneul Roman este o modalitate de
petrecere a timpului liber care nu poate decat sa te relaxeze si sa te scoata
din monotonia cotidianului.
Nu trebuie sa fii
pasionat al muzicii clasice, sa fii un impatimit al concertelor de muzica
simfonica, trebuie doar sa vrei sa te bucuri un pic de o forma de arta care a
incantat generatii intregi de-a lungul secolelor.
Dar Ateneul Roman
nu este numai locul unde concertele se tin, o sala banala cu scaune si scena,
unde sa vii, sa vezi si sa asculti si apoi sa pleci. Ateneul este un loc
incarcat de o bogata istorie, prin care s-au perindat de-a lungul anilor
personalitati marcante ale istoriei si vietii culturale romanesti, regi si
regine, domni si domnite, boieri, nobili, oameni de rand, bunici, parinti,
copii, dictatori si maresali, colonei si generali, actori si lista poate
continua
Istoria Ateneului Roman se leaga nemijlocit de
activitatea Societatii Culturale “Ateneul Roman” infiintata in 1865 din
intiativa unor personalitati ale vietii culturale si stiintifice romanesti
precum C. Exsarhu, V.A.Urechia, Carol Rosetti, Al. Odobescu.
Inca de la inceputul activitatii
Societatea si-a propus sa construiasca un edificiu propriu care va fi un
adevarat templu al artelor, stiintei si culturii romanesti. C. Exsarhu afirma
ca:” Edificiul va fi inchinat in exclusivitate artei si stiintei, deci
arhitectura va trebui sa corespunda acestei destinatii”.
Conform acestei conceptii s-a
initiat o lista de subscriptie nationala pentru strangere de fonduri (Dati 1
leu pentru Ateneu), iar in anul 1886 arhitectul francez Albert Galeron a
elaborat un proiect avandu-i alaturi pe marii arhitecti ai epocii: Grigore
Cerchez, Constantin Olanescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.
In 1888 a fost
dat in folosinta partial, noul local, lucrarile continuand pana in 1897
datorita lipsei de fonduri. Beneficiind de aceasta sala Societatea “Ateneul
Roman” si-a diversificat activitatea, in salile Ateneului avand loc conferinte,
concerte simfonice ale Societatii Filarmonice Romane înfiintate din 1868 de
catre Eduard Wachmann, precum ai expozitii de pictura (incepand din 1894
saloanele oficiale de bellearte s-au desfasurat in aceasta sala). De altfel
Ochestra Filarmonicii va concerta permanent, si in ziua de azi imediat dupa
darea in folosinta a salii in 1888.
Construita în stil neoclasic cu
multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfârsit de secol,
constructia de plan central prezinta mai degrabt un stil eclectic.
Sala de concert am putea sa o
caracterizam astfel: 28,50 m diametru, 16 m înaltime si capacitate aproximativ
794 locuri, iar întltimea totala a cladirii este de 41 m. La dorinta lui
Alexandru Odobescu bolta salii a fost decorata cu numeroase elemente zoo, fito
si antropomorfe în relief policromat aurit pentru a aminti de cerurile din
basmele românesti.
La initiativa lui George Enescu
se vor strânge fonduri pentru constructia orgii de concert (1935).
De remarcat este ansamblul de pictura în
lungime de 75 m si inaltime de 3m pictat între 1933 si 1938 în tehnica “Al
Fresco” de catre prof. Costin Petrescu, ansamblu ce reprezinta “carte deschisa
a istoriei nationale pentru cei ce o privesc”.
Fresca contine scene din istoria neamului
romanesc incepand cu intrarea lui Traian in Dacia prezentat la podul de la
Drobeta Turnu Severin si incheind cu o scena a sarbatoriirii marii uniri de la
1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Dar Ateneul Roman reprezinta nu numai sala de
spectacole ci si un muzeu pe care turistii sau bucurestenii interesati il pot
vizita, acest lucru fiind posibil contactand in prealabil administratia
Ateneului si anuntant intentia.
Despre programul spectacolelor, programul de
vizitare si preturile biletelor pute gasi informatii detaliate aici AICI
Adobe Flash Player not installed or older than 9.0.115!
Comentarii
RSS pentru acest articol.